Cu ce ne ajută acidul hialuronic?

Acidul hialuronic este un tip de carbohidrat inerent organismului nostru sau, dacă vrem să fim științific precis, glucozaminoglican (sau „mucopolizaharidă”).

Construcția moleculară sa este mare și reprezintă un lanț lung al unei perechi de zaharuri simple - N-acetil glucozamină și acid glucuronic. Când spunem lung, ne referim la foarte lung - unele molecule de acid hialuronic sunt compuse din 25.000 de astfel de perechi. Aceste structuri masive sunt cunoscute pentru efectul lor de lubrifiere, care de ani de zile nu a dat liniște comunității științifice.

În spatele acestui efect se află proprietatea impresionantă a acidului hialuronic de a lega apa - 1 gram de acid hialuronic poate reține până la 6 litri de apă, adică de 6 mii de ori greutatea sa! Prin legarea moleculelor de apă, consistența acidului hialuronic se îngroașă și se îngroașă, formând un gel cu o serie de roluri importante în corpul uman.

Corpul unei persoane obișnuite conține aproximativ 15 grame de acid hialuronic. Mai mult de jumătate din această cantitate se găsește în matricea extracelulară a pielii - scheletul care susține celulele pielii. Acidul hialuronic poate fi găsit atât la nivelul ​​epidermei, cât și la nivelul dermei, unde este implicat în procese precum hidratarea, metabolismul, recuperarea și protecția împotriva efectelor nocive ale razelor ultraviolete și ale radicalilor liberi.

De asemenea, acidul hialuronic face parte din lichidul sinovial, al cărui rol este de a reduce frecarea, asigurând o mișcare lină și nedureroasă a articulațiilor. De asemenea, este prezent într-o formă concentrată în corpul vitros al ochiului - aceasta este substanța asemănătoare gelului care formează cea mai mare parte a masei globului ocular.

Mai mult de o treime din cantitatea de acid hialuronic din corpul nostru este descompusă și resintetizată în fiecare zi și, datorită acestui lucru, toate părțile corpului enumerate mai sus sunt bine lubrifiate... pentru o perioadă. Știm cu toții că odată cu vârsta, acest lucru încetează să mai fie cazul, deoarece teoria principală până de curând era că odată cu vârsta, nivelurile de acid hialuronic încep să scadă, ceea ce, la rândul său, provoacă unele dintre cele mai caracteristice semne ale bătrâneții.

În prezent, această teorie este îndoielnică din cauza tot mai multor noi descoperiri care arată că, cantitatea de acid hialuronic din organism nu este atât de redusă, ci redistribuită sub influența diferiților factori externi și interni implicați în procesul de îmbătrânire.

La ce ajută acidul hialuronic în cosmetică?

Ca și în organism, acidul hialuronic este folosit în cosmetică datorită capacității sale uimitoare de a lega și reține apa. Este prezent în compoziția cremelor hidratante și a serurilor ca hidratant. După cum v-am spus mai devreme și după cum sugerează și numele, cremele sau umectanții hidratează pielea. Întrucât una dintre manifestările caracteristice ale deshidratării sunt liniile fine și ridurile, hidratarea poate avea un efect instantaneu de „întinerire” și revigorare asupra pielii.

Acidul hialuronic nu este singurul hidratant din cosmetică, ceea ce ridică în mod logic întrebarea de ce este atât de preferat, având în vedere că există alternative semnificativ mai ieftine precum glicerina, de exemplu. Răspunsul este că glicerina are proprietatea enervantă de a-ți lăsa pielea cu o senzație de greutate și disconfort general.

Dacă vedeți denumirea „hialuronat de sodiu” pe eticheta unui produs cosmetic, aceasta este de obicei o indicație a unui ingredient mai ușor decât acidul hialuronic.

Acidul hialuronic cu greutate mică este considerat a fi profund hidratant, în timp ce acidul cu greutate moleculară mare este utilizat pentru hidratarea suprafeței. Nu putem spune însă că una este mai importantă decât cealaltă, deoarece pielea beneficiază de hidratare atât la suprafața cît și în profunzime.

Unele studii noi au descoperit că acidul hialuronic cu greutate moleculară mică poate îmbunătăți capacitatea de regenerare a pielii, poate întări apărarea acesteia împotriva diferiților microbi și poate ajuta la ameliorarea simptomelor în afecțiuni precum dermatita seboreică. Aceste descoperiri sunt promițătoare, dar sunt necesare mai multe cercetări înainte de a putea vorbi despre ele cu mai multă încredere.

Aplicarea interesantă și inovatoare a acidului hialuronic poate fi găsită în produsele cosmetice precum primerurile de față (baze de machiaj). Aceste sfere uscate sunt aplicate în formule anhidre și aplicate pe față, la nivelul ridurilor, unde încep rapid să se umfle, atrăgând molecule de apă din piele și din mediu. Rezultatul este un efect temporar de umplere și rafinare, oferind o bază mai fină și mai estetică pentru aplicarea machiajului.

Nu în ultimul rând, acidul hialuronic din cosmetică poate fi de diferite origini. Pentru extragerea valoroasei substanțe sunt folosite surse animale precum ochi de vită și cartilaj de pasăre, dar există și opțiuni vegetariene sintetizate prin fermentarea microbiană. Proprietățile acidului hialuronic nu depind de sursă, așa că alegerea produsului ar trebui să fie determinată exclusiv de capacitățile financiare personale și de opiniile etice.

La ce ajută acidul hialuronic în medicină?

Acidul hialuronic este utilizat pe scară largă în medicină și diverse studii clinice au arătat potențialul său de a ajuta la reducerea durerilor articulare, la ameliorarea sindromului de ochi uscat și chiar la reducerea simptomelor bolii de reflux gastroesofagian, accelerând procesul de regenerare la nivelul esofagului.

Regenerarea țesuturilor și vindecarea rapidă a rănilor reprezintă cele mai importante aplicații ale acidului hialuronic.

Când pielea noastră este rănită, în corpul nostru este activată o cascadă de procese complexe sau faze de vindecare:

• Faza inflamatorie – organismul reacționează la integritatea deteriorată a pielii, constrângând vasele de sânge și formând un cheag în patul rănii pentru a opri sângerarea. Această reacție se mai numește hemostază, după care vasele de sânge se pot dilata pentru a permite anticorpilor, factorilor de creștere, nutrienților și globulelor albe să ajungă la locul leziunii. Acum este momentul ca orice țesut deteriorat sau necrotizat să fie descompus și eliminat, astfel încât următoarea fază de vindecare să poată începe.

• Faza proliferativă – țesutul de granulație umple rapid rana, datorită formării crescute de noi vase de sânge (angiogeneză). Succesul acestei faze depinde în mare măsură de umiditatea suficientă în zona vătămată și de alimentarea adecvată a celulelor cu oxigen și substanțe nutritive din vasele de sânge. Epitelizarea este ultima etapă a acestei faze și reprezintă formarea unui nou strat de țesut care acoperă suprafața plăgii.

• Faza de maturare – aceasta este etapa finală a vindecării rănilor, în care activitatea celulară scade și colagenul este remodelat permițând închiderea completă a plăgii. Acesta este momentul în care zona rănită încetează să mai aibă nevoie de nutriție intensivă și se separă cu unele dintre vasele de sânge nou formate.

Acidul hialuronic este implicat în toate aceste faze, iar unul dintre rolurile sale este un factor proinflamator, care este crucial pentru răspunsul adaptativ adecvat și repararea țesuturilor în urma leziunilor.

Cicatridina spray și Cicatridina cremă care sau dovedit a fi arme de încredere în lupta împotriva rănilor în practica clinică a sute de medici și în viața a mii de pacienți din întreaga Europă.