Durere de mijloc? Nu te îngrijora, nu ești doar tu. Durerile de spate afectează aproximativ 30% din populația adultă, drept urmare se numără printre cele mai frecvente patologii cu care medicii se confruntă.

Prevalența durerilor lombare nespecifice (care nu sunt cauzate de boli) de-a lungul vieții în țările dezvoltate este de 60% -70%. Asta înseamnă că 2 din 3 persoane au întâmpinat sau vor întâmpina această problemă la un moment dat în viața lor. Potrivit studiului Global Burden of Disease, durerile lombare se află printre primele zece afecțiuni care ne afectează capacitatea de muncă și este principala cauză de absenteism la locul de muncă.

Cu alte cuvinte, oricine poate deveni o victimă a durerii lombare, fără să aveți antencedente de leziuni sportive, domestice și fără a fi expuși factorilor de risc specifici. De multe ori afecțiunea nu este gravă și în majoritatea cazurilor nu este identificată nicio cauză specifică, fapt ce duce la videcarea de la sine în decurs de 4-6 săptămâni. Uneori durerea poate fi un semnal real din partea organismului că ceva nu este în regulă.

De ce este atât de frecventă durerea lombară?

Răspunsul standard la această întrebare are legătură cu anatomia scheletului. Coloana lombară (adică talia/mijlocul) este alcătuită din mai puține vertebre - 5 la număr. Aceste vertebre sunt supuse unor suprasolicitări.

“Crucea” sau punctul în care coloana vertebrală se întâlnește cu pelvisul, poartă toată greutatea trunchiului și a membrelor superioare, plus masa tuturor greutăților suplimentare pe care le ridicăm și le transportăm. Această zonă este supusă unui număr mare de mișcări și greutăți ce pot cauza leziuni.

Conform fizioterapiei moderne, punctele declanșatoare dureroase miofasciale sau nodurile musculare, apar ca mici zone de mușchi întărite, asemănătoare unor noduli, ce pot fi dureroși la atingere. Potrivit susținătorilor teoriei punctelor de declanșare, acest tip de nodul este adesea întâlnit în zona mușchilor lombari și pelvieni.

Există multe speculații cu privire la cauzele apariției acestor noduli, cum ar fi un stil de viață sedentar, o postură incorectă a corpului, metabolismul muscular dar și factori psihologici, precum frica apariției unei dureri în zona “crucii”.

Oricare ar fi motivul, o serie de kinetoterapeuți și specialiști în masaj consideră că talia este bogată în puncte de declanșare, drept urmare, ele sunt ținta diverselor tipuri de masaje, întinderi, comprese calde și mobilizări. Durerea pare să răspundă bine ca urmare a acestor acțiuni.

Cauze structurale ale durerii lombare

Durerea lombară este cel mai adesea atribuită mai multor factori biomecanici majori:

Hernia de disc

Hernia de disc, numită și discopatie sau prolaps de disc intervertebral, este o deteriorare a discurilor intervertebrale. Nucleul discului poate intra în canalul spinal și mai departe poate intra în contact cu nervii care trec pe acolo, comprimându-i, provocând astfel durere în partea inferioară a spatelui și în alte zone, cum ar fi picioarele.

Artroza coloanei vertebrale

În artroză sau osteoartrita, se observă degenerarea lentă (umflarea și deformarea) articulațiilor, fiind o consecință a înaintării în vârstă. Aceasta poate fi o cauză a durerii și se poate manifesta prin prezența unor furnicături la nivelul coloanei vertebrale. În plus, subțierea cartilajului poate duce la o frecare crescută între articulații și inflamația țesuturilor înconjurătoare, ce inevitabil provocă dureri de spate.

Postura necorespunzătoare

Poziția pe care o abordăm atunci când stăm în picioare sau în șezut, este un subiect frecvent de discuție atunci când vine vorba despre durerilor lombare. Postura „necorespunzătoare” este un concept vast ce include orice fel de abatere de la ideea unei poziții ideale a corpului în repaus, și anume:

  • Spatele drept;
  • Pieptul în față;
  • Gâtul drept, cu capul poziționat chiar deasupra trunchiului;
  • Umerii aliniați cu urechile.

Se presupune că întreruperea regulată și prelungită a acestei posturi, în special în poziția de șezut, poate produce o presiune excesivă la nivelul articulațiilor, mușchilor și a discurilor intervertebrale, și poate duce chiar la modificări anatomice ale coloanei vertebrale. Toate acestea, conform conceptelor populare, pot provoca nervi ciupiți și implicit, dureri de spate.

Alți specialiști avertizează asupra altor riscuri ale posturii înclinate - pierderea forței și / sau a lungimii mușchilor responsabili de menținerea trunchiului într-o poziție perfect verticală. Potrivit acestora, această slăbire și scurtare a mușchilor poate fi un eveniment cu un rezultat dureros din cauza oboselii și iritării.

Leziuni

În această categorie intră toate traumatismele fizice acumulate de-a lungul vieții, cum ar fi: căderi, accidente, ridicări de greutăți, mișcări bruște și multe altele. Unele leziuni ce apar la nivelul spatelui și la nivelul zonei lombare pot apărea brusc, altele se pot dezvolta lent în timp.

Există convingerea că sportivii (în special halterofilii și culturiștii) și muncitorii (constructori, cărăuși) sunt mai expuși riscului de a suferi leziuni ale spatelui, dar acest lucru nu este neapărat adevărat. Aceste leziuni pot apărea și în timpul unui strănut sau a unei aplecări ( ridicarea unui obiect de pe podea).

Activitatea fizică regulată și cea concentrată pe partea inferioară a spatelui sunt cele mai bune practici pentru prevenire și reabilitare.

Uneori, conceptele tradiționale, nu explică durerea lombară.

Am analizat mai sus câteva dintre cele mai frecvente cauze structural ale durerii lombare, însă, chiar dacă sunt diagnosticate, aceste afecțiuni nu pot explica numărul mare de cazuri de dureri lombare.

Cu alte cuvinte:

  • Durerea lombară nu este întotdeauna cauzată de modificări structurale și de postură;
  • Modificările structurale și de postură nu cauzează întotdeauna dureri de spate.

Studiile arată că marea majoritatea persoanelor fără antecedente de dureri lombare au aceleași deformări structurale ale coloanei vertebrale ce adesea cauzează probleme de spate. Și există, de asemenea, milioane de oameni cu dureri cornice de spate ce nu au modificări structurale.

În 2015, American Journal of Neuroradiology a publicat o recenzie a informațiilor științifice pe această temă. S-a constatat că un număr mare de oameni sănătoși, fără dureri, aveaua semne de degenerare a coloanei vertebrale. Rcenzia concluzionează că multe dintre aceste modificări structurale apar datorită înaintării în vârstă, și, în multe cazuri, imagistica poate fi un motiv de îngrijorare nejustificată pentru acești pacienți.

Un articol, publicat în New England Journal of Medicine, a constatat că 52% din grupul de studiu - toate persoanele fără durere - prezentau cel puțin un disc bombat (prima etapa a herniei de disc) sau o altă „anomalie RMN” pentru care adesea (și uneori inutil) se recomandă intervenția chirurgicală.

Să aruncăm o scurtă privire la câteva alte studii cheie pe această temă:

  • Majoritatea herniilor de disc (aproximativ 67%) se vindecă singure în timp și nu necesită intervenții chirurgicale sau alte intervenții medicale (Zhong & Liu, 2017).
  • Un sondaj efectuat pe 295 de kinetoterapeuți europeni a constatat că nu există un consens standard pentru o postură adecvată de ședere. Experții consideră că diferite persoane se simt bine în diferite poziții (O'Sullivan, et. Al., 2012).
  • Un studiu publicat în 2006, în Physical Medicine & Rehabilitation, a concluzionat că stenoza coloanei vertebrale (îngustarea canalului coloanei vertebrale) nu este o cauză a durerilor de spate (Haig, et. Al., 2006).
  • O revizuire sistematică a peste 50 de publicații nu a găsit nicio relație între magnitudinea curburii coloanei vertebrale și durere (Christensen, et. Al., 2008).
  • O revizuire din 2012 nu a găsit dovezi convingătoare cum că ar exista vreo legătură între statul prelungit cu spatele îndoit și durerea lombară (Ribeiro, et. Al., 2012).
  • Cercetările efectuate în prestigioasa revistă medicală The Lancet demonstrează că asimetria în lungimea picioarelor nu este asociată cu durerea lombară (Grundy & Roberts, 1984).

Acestea și o serie de alte rapoarte arată că, contribuția majorității anomaliilor mecanice la durerea lombară este exagerată și astfel de diagnostice sunt problematice din mai multe motive:

Studiile din ultimii 25 de ani nu numai că nu susțin cauzele structurale pentru un procent semnificativ de cazuri de dureri lombare, dar deseori le resping.

Există o lipsă de acuratețe a diagnosticului - specialiștii pun diagnostice diferite și printre ei rareori există un consens cu privire la cauza durerii de spate.

Chiar dacă există un acord asupra diagnosticului, opțiunile de tratament sunt limitate sau chiar inexistente.

Pacienții devin adesea anxioși, cum că și cea mai mică abatere de la „normă” este dureroasă, periculoasă și trebuie corectată cu ajutorul unor terapii costisitoare.

Structuralismul umbrește conceptele moderne și potențial utile când vine vorba de explicarea durerii.

Cauze biologice și psiho-sociale ale durerii lombare

Înțelegerea modernă și mai completă a problemelor legate de traume și durerii, solicită medicilor și pacienților să nu mai privească corpul ca pe o grămadă de articulații și oase care se destramă și să înceapă să acorde mai multă atenție factorilor din urmatoarele domenii:

  • Fiziologie;
  • Neurologie;
  • Biochimie;
  • Psihologie;
  • Stil de viata.

Oboseala, stresul emoțional, fumatul și forma fizică slabă s-au dovedit a fi factori de risc sever subestimați pentru durerile lombare și astăzi pot fi chiar mai importanți decât cauzele structurale. Concentrarea excesivă asupra fragilității corpului uman, discuția despre talie ca fiind un punct slab al corpului, frica de hernii, „vertebre zdrobite”, postura incorectă și etichetarea constantă a acestor afecțiuni ca fiind dureroase, pot avea efectul opus și pot contribui la formarea hipersensibilității și a vulnerabilității crescute la durere.

Modelul bio-psiho-social al durerii oferă o viziune mai holistică asupra sănătății pacienților. Principiile stabilite de psihiatrul american George Engel în 1978, sunt la fel de relevante și astăzi, cum erau  și în urmă cu 40 de ani:

  • Durerea poate avea cauze fiziologice, individuale și contextuale;
  • Durerea nu poate reflecta deteriorarea țesutului și țesutul deteriorat poate să nu afecteze;
  • Factorii psihosociali pot modifica sensibilitatea, severitatea și evoluția naturală a durerii cronice.
  • Tratamentul durerii ar trebui să fie rezultatul unei colaborări între pacienți, medici și oamenii de știință.
  • Relația interpersonală dintre medic și pacient poate fi decisivă pentru succesul tratamentului (așa-numita relație terapeutică).

Factori de risc pentru durerile lombare

Există o serie de caracteristici ale stilului de viață și ale personalității care influențează predispoziția la durerile lombare: Principalele sunt:

  • Vârstă - persoanele în vârstă sunt mai expuse riscului;
  • Activitate fizică – persoanele inactive sunt mai expuse riscului, cu excepția sportivilor de performanță și muncitorilor, unde trauma este mai mare;
  • Greutate - persoanele cu supraponderalitate și obezitate sunt mai expuse riscului;
  • Factori psihosociali: stres, anxietate, depresie;
  • Educație - O serie de studii (Dionne, et. Al., 2001) au constatat că nivelul scăzut de educație este asociat cu episoade mai frecvente și mai lungi de dureri de spate debilitante. Această legătură poate fi explicată prin natura muncii pe care persoanele mai puțin educate o desfășoară, dar și printr-o serie de alte circumstanțe, cum ar fi accesul la asistență medicală, fumatul și consumul de alcool, dieta nesănătoasă, sănătatea mintală precară, niveluri mai ridicate de stres și altele.

Durerea lombară este o problemă unică din mai multe motive, dar mai ales datorită faptului că nu există nicio altă afecțiune care să fie tratată în atât de multe moduri și de atât de mulți specialiști. Nu doar șarlatani auto-proclamați, ci și profesioniștii medicali educați sunt adesea limitați în abordarea lor, iar aceasta face parte din explicația de ce nu am făcut progrese serioase în tratarea acestor dureri.